Valurile erau ametitor de calde si nisipul fin imi masa talpile, relaxandu-ma. Nu conta ca o sa se ude rochia, m-am asezat in apa pana la mijloc. Materialul vaporos se mulase pe pielea mea si m-am lasat pe spate, cu fata spre cer. Marea era de vis in timpul verii, mai ales noaptea. Incrucisam degetele ca sa observ o cometa. Aveam deja dorinta pregatita si o repetam intr-una ca sa fiu sigura ca o sa se indeplineasca. Imi doream...aventura...ceva palpitant, o rasturnare de situatii in viata asta monotona, o sclipire de lumina, lafel ca o stea cazatoare. Caderea ei poate trece nevazuta, dar pe cer, urma ei rezista ani lumina.
- Frumoasa luna in noaptea asta.
M-am ridicat atat de agitata de parca m-ar fi prins profa dormind in timpul orei. Vocea avea vibratii care se confundau de minune cu clipocitul apei, fara sa tulbure atmosfera de basm.
- Foarte, am raspuns grabita inainte sa ridic privirea spre inoportunul musafir.
O silueta alba s-a asezat langa mine. Profilul conturat de linii geometrice masculine bine definite imi parea cunoscut, dar refuzam sa imi cred fanteziile iesite din cap cu scopul de a ma lua peste picior.
- Nu deranjez, nu?
Mi-a intalnit privirea. Lumina lunii a palit in ochii lui verzi, care parca secasera de frumusete toata marea. Privirea sincera si amabila, nici macar nu avea scopul de a ma bulversa in halul in care o facuse, asa ca incepusem sa ma simt ridicola, incercand sa-mi amintesc alfabetul.
- Sigur ca nu, am replicat pe ton indiferent. Nici tu nu puteai sa dormi?
- Locul acesta este prea frumos ca sa iti pierzi timpul dormind.
Eram de acord cu el. Parul saten era dezordonat din cauza adierii discrete a vantului si o suvita rebela i se lovea de buza superioara, cu scopul de a ma scoate pe mine din sarite. Avea o aliura de star de la Hollywood si daca imaginatia nu imi juca feste, puteam sa jur ca este tipul care joaca rolul vampirului din Twilight. Aceeasi prestanta sarmanta, desii era imbracat intr-o bluza larga de in si niste pantaloni la fel. M-ar fi luat drept o fana ciudata fara viata proprie daca l-as fi rugat sa imi confirme banuielile, asa ca m-am muscat de buza la fix pentru a opri perla: "OMG, tu esti superbul de Rob???:X:X:X". Inima imi trepida de la emotii si mai ales de la nervi, atunci cand ma gandeam ca o sa plece de langa mine fara sa ii ceru vreun autograf pentru ca nu aveam tupeu. Nu ma va crede nimeni!:((...
- Cum te numesti?
- Carla, am raspuns exagerand putin cu tonul senzual.
- Un nume frumos, a zambit.
- Dar tu?
- Eu? A...s-a incruntat putin, desenand cercuri pe nisipul uscat, Rob?!
- Imi pare bine, Rob.
Sec. Cat mai amabil dar lipsit de inteles posibil.
Ne-am lasat dinnou pe spate si am continuat sa privim cerul. Se dusese toata linistea mea de cateva minute in urma. M-as fi intors sa-l admir pe el, pana cand rasarea soarele, dar m-am conformat cu acelasi cer instelat. Dupa nici doua clipiri, o luminita aproape insesizabila a palit, fiind urmata de un firicel de pulbere sclipitoare.
- O stea cazatoare! ne-am ridicat amandoi, indicand cu aratatorul spre cer, apoi am bufnit in ras. La naiba, uitasem si sa imi mai pun dorinta. Imi furase steaua!
- Ti-ai pus o dorinta, mai avea interesul sa ma intrebe.
- Um, nu chiar.
- Nu crezi in superstitii?
- Doar, am uitat.
- Inca ai timp!
- Acum degeaba, se ocupa sa o indeplineasca pe a ta.
- Dar nu mi-am dorit nimic.
- Nu?
- Nu.
- De ce nu?
- Erai aici inaintea mea si mi s-a parut corect sa iti ofer prioritate. Eu o astept pe urmatoarea.
- Daca asa sta treaba, atunci... am inchis ochii si m-am concentrat de viitor. Gata!
Dar cand am deschis ochii, pleoapele lui erau lipite, tremurand usor. Buzele pline erau desprinse, si pozitia lui confortabila te facea sa juri ca doarme pe canapeaua din living. Dormea? Of, reusisem si de data asta sa plictisesc persoanele pe langa mine. Era un dar! Tare eram curioasa ce mi se ursise fiind bebelus. Ma impiedicam de "noroc" la tot pasul. Oare chiar sa fie el? M-am aplecat incet, fara sa fac zgomot cu mana sprijinita in nisip, ca sa il studiez mai bine. Aceleasi sprancene dese si arcuite care prin definirea ochilor, parca ii conturau si personalitatea. Fruntea era libera acum de orice suvita rautacioasa si neteda. Se relaxa. Nu il deranja compania unei necunoscute. Mirosul discret de parfum s-a furisat in respiratia mea, pacalindu-ma sa il inspir profund. Cand ochii mari s-au deschis brusc m-am simtit ca intr-unul din acele filme de groaza, in care asasinul pe care il crezi in sfarsit mort, tot se mai trezeste pentru o ultima replica.
M-am tras brusc inapoi, acoperindu-mi gura ca sa nu iese tipatul prostesc. El a izbugnit in ras, ridicandu-se sa se sprijine intr-un cot si sa se uite la mine.
- Te-am speriat?
- Imi pare rau, am crezut, ca...ai adormit.
- Era randul meu sa-mi pun o dorinta si doar ma concentram.
Imi vorbea atat de calm si moale, ca unei fetite de sase ani cand ii explici ca nu este nimeni in dulapul ei.
- Cam lunga dorinta...
Sunetul nazalizat s-a auzit iar, anuland muzica apei si facandu-ma sa ma concentrez numai pe el.
- Ma bucur ca ti se pare amuzanta observatia mea.
- Eu doar...rad pentru ca ai dreptate. Este cam lunga. Imi cer scuze ca te-am speriat.
- Prea multe filme, am replicat fluturand mana.
- Serios? Esti cinefila?
- Da, am aprobat ferm, fara sa fac aluzie nici un pic la cariera lui. Daca i-as marturisi prefacatoria mea in legatura cu identitatea lui la finalul serii, sigur m-ar incuraja in cariera de actrita.
- Ce filme preferi?
Gol. Nu, nu, gol, ci gol gol gol.
- Pf, am destule filme preferate.
- Ce genuri, atunci?
- Toate, mai putin musicalurile. Tu?
- Um, pot spune ca ma laud cu o colectie destul de frumusica de filme.
Ne luasem pozitia turcului, in timp ce am comentat unele subiecte puerile, neinteresante si banale, dar cu haz si placere de a-mi impartasi opiniile. Era un tip deschis si sociabil si imi era greu sa asociez aceasta latura a lui cu nelipsitele fite de vedeta.
- Cu toata yoga mea, am cam amortit aici.
Vroia sa plece? Pacat. Unde era cazat? Poate imparteam acelasi hotel. Asa sirul de coincidente ar merge pana la capat si l-as mai putea intalni.
- Da, ai dreptate, este destul de tarziu...
- Defapt, vroiam sa iti propun o plimbare.
- Sigur!
Ne-am ridicat si pasii ne-au purtat de-alungul malului. Intalnirea noastra a durat pana cand ni s-au uscat hainele. Parea rupta din acele filme siropoase, doar ca nici in cele mai frumoase vise ale mele nu avea cum sa se termine lafel si anume cu un...sarut?
- Ah! a gemut scurt si apasat, dupa care a inceput sa topaie intr-un picior. Am inceput sa rad, pentru ca avea o pozitie aplecata foarte haioasa, in timp ce se tinea cu palmele de talpa. Dupa cateva miscari de arc, s-a lasat pe nisip.
- Esti bine?
- Cred ca m-am taiat.
- In ce? am cercetat nisipul si am vazut ca era incurcat cu scoici sparte. Lasa-ma sa ma uit! i-am indepartat palmele si am sters sangele care curgea pentru a vedea rana. Era ceva mai complicat decat o zgarietura.
- Trebuia pansata.
- Nu este atat de rau.
- Ti se poate infecta.
Si serios, cine ar vrea sa vada un model schiopatand pe podium? Pe mine nu ma lasa inima, asa ca i-am pus bratul in jurul umerilor mei si l-am ajutat sa se ridice. Aveam intentia de a-l impinge mai jos, sa-l fac sa imi cuprinda mijlocul, dar asta nu ne-ar fi ajutat pe niciunul dintre noi.
- Unde mergem? a intrebat gafaind de la usturime si chicotind de situatie.
- Sa te dezinfecteze cineva.
- La ora asta este inchis la infermerie, a soptit intalnindu-mi ochii si luptandu-se cu luciditatea din ei.
- Atunci, o sa te duc la mine in camera. O sa te ingrijesc chiar eu.
Chiar spusesem asta? OMG! De 3X OMG!!!
- Ce noroc pe mine, sa ma lovesc in preajma unei doctorite.
- Nu chiar.
- Asistente?
- Defapt, tu esti primul meu pacient.
A inghitit incurcat, dar cu zambetul cutandu-i obrajii.
- Bine, inafara de cativa catei si pisici din copilarie, am adaugat.
Trebuia sa fac situatia sa para cat mai naturala si lipsita de intentii, ca sa ma conving cu adevarat ca nu il chemasem in camera mea din alte motive.
- Um, suntem cazati la acelasi hotel.
- Tu stai aici?
Ups, imi scapase cam mult intonatia de mirare din voce, dar cum putea sa stea intr-un loc atat de modest? Nu era o bodega ornata cu gandaci, dar nu imi aminteam sa vad nicaieri cele cinci stele * * * * * .
- La ce etaj mergem?
- 1.
- Ce bine. Eu am camera la 2, era...prea mult de mers, a spus.
Am deschis usa, ca pe o poarta pe care intra ceva frumos care trebuie inchis repede, sa nu scape. El s-a asezat pe pat, cu grija sa nu murdareasca cuvertura verde, pusa acolo special ca sa se asorteze cu ochii lui si cu marea. Era perfect in peisajul meu si parea ca isi dorea sa se incadreze aici. Sa fie el dorinta mea implinita? Daca este asa, o sa profit de ea!
M-am inarmat cu spirt, un prosop ud si bandaj. I-am curatat rana cu atentia fortata la maxim pentru ca imi era greu sa ma concentrez cand ii simteam ochii pe mine.
- Am nevoie de o penseta, asteapta aici!
- Nu imi place cum suna, s-a eschivat.
- O mica parte din mare s-a infiltrat in talpa ta.
Inainte sa ii scot bucatica de scoica ce i provoca amorteala, l-am inrebat daca nu cumva prefera sa faca el asta. Puteam fi foarte bruta uneori, pur si simplu neintentionat si sa fuga de aici tipand era ultimul lucru pe care il vroiam.
- Daca te deranjaza...
- Imi este doar frica sa nu te doara.
- Ai maini frumoase. Pun pariu ca sunt la fel de delicate si grijulii precum par.
Zambet! Alarma pe fata mea. Rosu! Mi-am dres vocea si am incercat sa fiu cat mai blanda posibil.
- Au! si-a tras putin piciorul.
- Aparentele inseala, am strambat din nas privind spre mainile mele.
- Nu este vina ta, serios! Un barbat mai putin fricos nici nu ar fi simtit.
- Da, acum incerci sa ma faci sa ma simt bine...:-@
- Nu...nu incerc asta...a oftat rusinat, oke, uite, ca sa ma crezi o sa iti zic un secret.
- Ascult, mi-am masat repede obrajii pentru ca eram sigura ca timp de trei secunde afisasem zambetul de tampita captivata.
- Imi este frica de...albine.
- Serios?
- Da. Panica!
- Nu pot sa cred.
- Dar este secret iti amintesti?
Ha, deci il aveam la mana.
- Cunosc senzatia. Si mie imi este.
- Frica de albine?
- Frica de albine...am capitulat.
Imi era rusine cu tipetele mele din fiecare primavara, cand ma aflam in preajma florilor si a vizitatorilor lor.
- Cand eram mai mica, bunicul avea cativa stupi. Pentru distractie, stii, tu, pentru ca iesise la pensie. Dar cred ca eu i-am facut din hobby o durere de cap.
- Te-a intepat vreuna vreodata?
- De ochi, chiar. Pe tine?
- Numai de ochi...nu.
Am ras. Era incredibil cum puteam rade cu un necunoscut-arhicunoscut. Am continuat sa-l bandajez cu bagare de seama si cand a fost gata, mi-a multumit cu un zambet ce trebuia interzis prin lege. Sticla ii lua 90% din farmecul live.
- Multumesc. Ma simt muult mai bine acum.
Acelasi aratator care mai devreme indicase steaua cazatoare, acum coborase pe nasul meu, acompaniat de un blink din ochi.
Eram un fost cub de gheata intins pe pat.
Stateam unul langa altul. Eu ma pusesem pe burta, cu perna in brate, iar el statea pe spate, ca sa poata tine piciorul intins. Au fost cateva secunde in care m-a privit fara sa clipeasca, lasandu-ma sa ma bucur de ochii lui in lumina veiozei.
- Te-ar deranja daca as dormi aici in noaptea asta?
Am ramas paf. Il priveam fara sa raspund, incercand sa imi dau seama la ce se referea exact.
- Vreau sa zic, mi-ar fi teribil de rusine sa te fac sa ma duci pana la usa camerei mele intr-un picior. Salveaza-mi demnitatea! s-a rugat plangacios.
- Da.
- Da? sprancenele inca ii erau agatate de frunte de mirare. Poate el nu stia ca eu stiam. Dar fiind o persoana urmarita de paparazzi, sigur este umilitor sa apara in reviste poze cu tine in care faci pe arcul.
M-am ridicat si mi-am luat pijamalele din dulap.
- Da-mi te rog cheia, i-am spus.
- Cheia?
- Cheia camerei...tale. Am sa te las aici, dar trebuie sa dorm si eu undeva, nu? am chicotit.
- A...da, sigur. Clar! Uite...
Mi-a intins-o si apoi s-a lasat sa cada dezamagit printre perne. De ce avea brusc fata asta ofticata?
- Ai nevoie sa iti aduc ceva de sus?
- Nu...
Ma privea incurcat.
- Bine, m-am incalcit in cuvinte. Noapte buna!
- Noapte'! mi-a facut cu mana lenes si m-a privit pana cand am inchis usa in urma mea.
Cum am ajuns in camera lui, m-am dus la dus. Aveam nevoie de ceva sa-mi racoreasca mintea. Nu m-as fi mirat ca la iesirea din baie, sa ma trezesc in camera mea si sa-mi dau seama ca ma jucasem cam mult cu imaginatia. Dar am iesit tot in camera lui. Patul avea lenjerie de matase si dupa ce m-am schimbat in pijamale m-am rasucit printre duzina de perne ca intr-o cada cu spuma. Simteam acelasi miros rafinat de colonie si nu ma saturam sa respir adanc in cearsafurile fine.
Ma alesesem cu un final destul de...neobisnuit. Adica, doar cu un schimb de camere? Steaua aia cred ca fusese beata cand a picat de pe cer, pentru ca imi incurcase dorinta. M-am foit de pe o parte pe alta, fara sa pot inchide ochii, timp de aproape o ora.
Regretam ca l-am lasat singur. Ar fi trebuit sa ma prefac ca nu ii inteleg rugamintea si sa impart patul cu el, dar nu...eu m-am simtit si i-am lasat intimitate ca sa poata sa se odihneasca linistit. Si daca el nu vroia asta? Daca m-a rugat sa ramana la mine ca sa doarma cu mine?
Soneria fixului mi-a ridicat parul in cap. Era intuneric si abea am nimerit sa ridic receptorul.
- Alo?!
- Adormisei?
- Nu...nu am somn.
- Nici eu. Ma gandeam, daca tot m-am laudat cu acea colectie de filme, nu ai vrea sa iei unul si sa cobori la mine...la tine, sa il vedem impreuna?
