19. Oficial

(Edward)




  Purta o pereche de blugi conici, mulati, care ii conturau picioarele lungi si coapsele volutoase. Flanelul negru cu anchior rotund, se potrivea de minune cu pielea ei mata, iar buclele definite ii cadeau pe umeri, ca un guler moale de blana. Privind-o, ma gandeam ca spre deosebire de restul adolescentelor, Bella nu ar putea niciodata sa aiba o zi proasta.

- Esti gata? am intrebat-o inchizand portiera in urma ei.

- Cum te mai simti tu? ochii aurii au cazut grei peste bratele mele lovite. Aratau patetice: una vanata pe incheietura, iar cealalalta stangulata intr-o enervanta fasa alba. Atat de ... uman.

- Sunt bine, uite cum sta treaba, Bella, am tacut pentru cateva clipe, lafel ca si motorul Volvo-ului pe care l-am oprit aproape imediat dupa ce il pornisem. Nu te mai ingrijora pentru mine! Imi pare rau daca atitudinea mea te nedumereste, dar stii bine motivul.

- A...

- Nu am de gand sa te presez, am intrerupt-o, asa ca nu iti voi mai vorbii despre dorinta mea decat dupa ce tu vei fi luat hotararea.

Am spus ultimul cuvant clar, raspicat si categoric, evitand eventualitatea "o hotarare". Bella a tacut.

Pana in Forks, doar a privit ninsoarea marunta pe geamul masinii.

- La ce te gandesti? am rabufnit.

- La nimic...la multe...

- Daca nu vrei...Bella, stii ca ne putem intoarce inapoi.

Nu spusesem asta de dragul felului frumos in care sunau cuvintele mele. Desii Charlie era important pentru mine si o data ce el ar fi cunoscut-o pe Bella in calitate de iubita a mea, as fi simtit ca relatia noastra este mai serioasa decat era deja, daca ea ar fi cat de putin stanjenita, anulam intalnirea fara sa clipesc.

- Nu este nevoie, vreau sa il cunosc si eu personal pe tatal tau, dar...a oftat.

Am luat stanga brusc de volan si am continuat drumul inapoi spre casa ei.

- Ce faci?

- Nu am de gand sa iti mai permit inca un risc, sau inca un sacrificiu, desii vad ca au devenit hobby-uri pentru tine.

- Trage pe dreapta, Edward! a raspicat poruncitor.

Am oprit!

Palmele micute si reci s-au intalnit cu obrajii mei si i-a tras spre ea. A inchis ochii inspirand profund, apoi a spus cu glas melodios:

- Mirosul tau este pentru mine cel mai scump si dureros parfum, deopotriva chinuitor si indispensabil, dar cu toate astea, sunt AICI! Acum, te simt, mi-a mangaiat pielea, te respir, te aud si cand deschid ochii si te vad, ceea ce a si facut in timp ce soptea peste buzele mele cu rasuflare rece, atunci stiu. Stiu ca viata mea are un sens, Edward. Eu nu risc, nu pun nimic in joc pentru tine, pentru ca nici tot aurul din lume nu ar egala ca valoare miza care sa poata concura cu tine. Te iubesc!

-Atunci... am oprit sirul de silabe uitand cum sa termin.

- O sa ti se para banal, a spus lasandu-si barbia in piept.

- Bella, nu sti cat este de frustrant pentru mine sa nu stiu ce gandesti, mai ales cand intr-un dialog atat de important, nu-ti duci ideea pana la capat. Vreau sa vorbesti cu mine, spune-mi! am rugat-o cu ton bland, mangaindu-i gatul si ridicandu-i ochii intr-ai mei, asa cum trebuiau sa stea mereu.

Am simtit electricitatea scutului ei protector, dar de data asta nu mi-a transmis armonie si relaxare, ci o gramada de sentimente contradictorii, dar la fel de intense: iubire, teama, nesiguranta, placere si...gelozie? Intre toate acestea, se contura o figura feminina, in ceata. Era o fata pe care Bella nu o cunostea personal, ci doar si-o imagina, trezind in ea aceasta neliniste. "Tanya", i-am auzit vocea mentala scazuta, dupa care a intrerupt conexiunea.

- Tanya? am zambit victorios: era geloasa.

- Ma bucur ca te amuz.

- Eu nu am fost ingrijorat cand m-ai invitat intr-o casa plina de vampiri, dar tu te preocupi de faptul ca tata nu te-ar placea pentru ca o prefera pe Tanya? am pufnit.

- Da...?

- Bella, nici mama nici tata nu o cunosc, asta in primul rand, chiar daca ar fi fost altfel, nu cred ca acum Charlie ar mai fi avut-o la inima avand in vedere in ce a reusit sa ma transforme, iar in al doilea rand, tu nu te compari cu ea! Nu fi prostuta, Isabella Cullen! Si eu te iubesc...

I-am sorbit buzele nesatioase si am revenit cuminte la locul meu, incercand din rasputeri sa imi strang zambetul acela idiot de pe fata: "Bellei chiar ii pasa, ii pasa si desii suntem atat de diferiti, ea ma iubeste..."





(Bella)


- Relaxeaza-te! Nu suntem in filmul "Doi socrii de cosmar"! mi-a zambit strengareste.
Mi-am aruncat parul de-a-lungul gatului ca un gest protector prin care sa imi camuflez emotiile prostesti. Nu vroiam sa fac o impresie proasta in fata lui Charles Masen. Cu toate astea, cuvintele lui Edward variasera categoric si brusc, lasandu-ma fara sa stiu daca ma simt mai bine sau mai rau.

De la "...nu cred ca acum Charlie ar mai fi avut-o la inima avand in vedere in ce a reusit sa ma transforme...", amintindu-mi de o alta transformare pe care si-o dorea din partea mea, una ireversibila, la "Te iubesc-ul" care imi reinviase inima. In cele din urma, reusisem sa-mi stabilizez o stare...suportabila.

Si-a impletit degetele cu ale mele. Cand le-am simtit caldura in spatiul dintre ele, am stiut dinnou ca acolo erau menite sa stea. Palmele noastre se uneau perfect si chiar semanau in aparenta: albe.

  A deschis usa inaintea mea si a inchis-o cu un zgomot exagerat ca sa ne anunte prezenta. In sufragerie, Charlie a apasat butonul off al telecomandei ce ghida Tv-ul vechi si s-a ridicat de pe canapeaua unde mai devreme trasese un pui de somn.

- Buna seara, domnule Masen, numele meu este Bella Cullen, am zambit tandru, atat cat mi-a permis firea si i-am intins mana sa il salut.

- Bine ai venit, Bella, sunt bucuros sa te cunosc personal! mi-a facut semn sa iau loc la masa din bucatarie unde erau trei tacamuri si a scos din cuptor o tava plina de peste, cu un miros foarte puternic din cauza excesului de condimente. O privea tare mandru.

- Tata, ti-am spus ca nu trebuie sa pregatesti cina, Bella nu mananca...carne...

- O, s-a intristat Charlie privind tava din mana lui ca pe un lucru nefolositor acum.

- Nu va faceti griji...

- Edward poate sa pregateasca niste cartofi prajiti dupa care va dati in vant voi copiii?

- Tata, numai ce a mancat si lafel am facut si noi, i-a luat tava din mana punand-o la locul ei din cuptor. Trebuia sa ma asculti cand ti-am spus sa nu pregatesti nimic.

L-a batut pe spate.

- Nu ne ramane decat sa te servim cu niste suc?

- Ta..incepuse Edward cu o alta scuza , dar l-am intrerupt acceptand o Cola. Ar fi fost nepoliticos si jignitor din partea mea sa il refuz continuu. Un pahar cu acid aromat si coloranti nu imi va face rau, plus ca Alice ma avertizase oricum ca va trebui sa vomit la intoarcerea acasa, deci eram pregatita.

- Spune-mi, Bella, te-a suparat Don Juan cu ceva pana acum? si-a ondulat subtil mustata sub zambet.

- Are cazierul curat, am spus relaxata, dar m-am incordat imediat ce am simtit bratul tandru al lui Edward incalzindu-mi talia.

- Cand voi face ceva care te va supara, imi voi pune singur catusele, a spus el privind adanc in ochii mei.

Charlie si-a curatat glasul inainte ca buzele nerusinate ale fiului sau sa ajunga prea departe. Acesta si-a dat ochii peste cap.

  Dupa o jumatate de ora, s-a ridicat de la masa si a pus paharele in chiuveta. Seful de politie era cu adevarat scurt in cuvinte, asa cum spuneau toti. Edward mi-a facut cu ochiul indicand scarile si am inteles. Dupa ce m-au condus amandoi la usa de la intrare si l-am lamurit pe Charlie ca va veni Alice dupa mine si ca nu este nevoie sa ma duca Edward, am facut un ocol grabit casei, am urcat copacul de sub fereastra camerei lui si am sarit inauntru.

   Aerul din incapere era incarcat de un miros strain.Era un iz intepator, care aproape imi provoca scarba, dar care lasase in urma lui un val inabusitor de caldura. Pe noptiera patului, era asezata pentru a fi observata repede o hartie rupta dintr-un caiet de matematica. Am avut intentia de a lasa biletul intact, dar ochii mei s-au miscat deasupra scrisului mare inainte sa clipesc si l-am citit:
 

" Edward, imi pare... stiu ca te-ai suparat cand ti-am zis acele cuvinte adevarate lipsite de tact, despre strigo... Bella..., dar ma cunosti si stii ca arunc vorbele fara sa gandesc prea mult. Oricum... te astept  daca vrei sa vii in La Push zilele astea... si Jacob vrea sa te vada.
                                                                                         Lily."